Din gandurile lui…(Durere)

    Ma doare timpul…timpul cand imi taci, cand nu ma cauti, cand nu ma stii…Ma doare mana ce nu te.atinge, doar te scrie, ma dor ochii ce nu te vad, doar te picteaza..ma dor toate, tocmai acum, in plina noapte…alba. Mai alba ca niciodata…

 

Din scrierile unui inger.

” Imi aruncasem aripile, devenisem pamantean… Simteam cu un suflet, iubeam cu o inima…Eram de’al  Lor…”

Eram de.al tau, iubite Om
Eram din carne si din oase.
Simteam durere, simteam placere,
Din ochi se revarsau izvoare,
Din inima, iubirea floare
Ti. o asezam in geamul tau
Fara sa.ti cer, fara sa.ti zic,
Fara mesaje.n colt de plic.
Tu de ce.ai dezamagit?
De ce ai invelit in ura
Iubirea si a mea caldura?
De ce ai inceput sa razi
Cand ochii mei dadeau in plans?
De ce m.ai ignorat atunci
Cand la bratul tau doream sa ma strangi?
De ce tu trupul ti.ai intors
Cand al meu prafu.l ridica de jos?
De ce ochiul tau nu ma privea
Cand chipul meu imbatranea?
Eram Om, iubite Om, eram ca tine
De ce iti era rusine?
M.ai batut, m.ai insultat
M.ai scuipat si alungat
Spuneai ca ingerii nu stiu
Ce.nsemna om pe.acest Pamant
M.am rupt de Rai, m.am rupt de Cer
Sa te ajut sa treci de greu.
Dar tu, iubite Omul meu
Ce ai facut?…m.ai exilat
Ca pe.un lepros m.ai alungat
In loc sa.mi dovedesti ca poti
Sa fii Om si cu.un lepros.

Si toate.n mine ma dureau
Si toate.n mine lacrimau
Simteau cum se rupea incet
Bucati din schiloditul piept.
Sa te urasc? Cum as fi putut…?
Eram ca tine…trup din lut,
Sa te insult sau sa te bat,
De ce sa fac acest pacat?
O, nu, iubite Omul meu
Eu te.am iubit mai mult, mai greu!
Sperand ca poate.n timp vei vrea
Sa fi frate sau sora mea
Sa.nveti cum sa iubesti, sa ierti
Si ce privesti, tu sa respecti
Caci toti avem acelasi Cer
Si toti ne indreptam spre el
Dar pana Sus,
Invata Jos,
Cum sa fi Om si cu.un lepros.

 

Din gandurile lui…(Trece vremea)

    Pe ultimul meu gand am scris Sunt aici, tu unde esti?  A trecut vremea si tu n.ai mai raspuns…N.am incetat sa te mai caut, dar am incet sa mai sper ca.mi vei raspunde. Acum….
                                                  ”Noaptea se asterne incet,
                                                                   peste umerii mei…
                                                                           ca o scrisoare care
                                                                                     mult prea tarziu a ajuns
                                                                                               si n-are nevoie de raspuns
                                                                                                       mai trece o clipa
                                                                                                              asteptand sa vii
                                                                                                                     poate ca nu mai stii
                                                                                                                              ca sunt aici fara tine…”

 

 

Sick.

     Miros de ploaie in aer, vant si banci ude.In camera miros de spital…pe masa aruncate zeci de pastile, pe care evident nu le’am ‘testat’ pe toate dar zac acolo in culorile si gusturile lor.Imi curg ochii si nasul, respir pe.un colt de gura, of raceala asta isi face prezenta bine simtita.Din multitudinea de pastile am luat ce.am apucat si acum astept sau sper…sa.si faca efectul. Doamne ajuta!
     E prea multa linistite si asta starts to freak me out, cred ca am sa.mi sun un prieten sau poate imi pun un film sperand ca ma va lua somnul.Pffui nu.mi place sa fiu racita, mi s.au stricat toate planurile, am aproape 4 zile de cand zic ca merg in oras. Si am mers….direct in pat.Mda…in fine. Mai vreau sa zic La multi ani, Muzo! Azi se face un an de cand m.ai atins.Sper sa sarbatoresti tu si pentru defecta de mine. Ma duc in pat, abia imi mai tine capul.

Ador piesa asta! E perfecta…clip, lyric, tot. Enjoy.

 

Pe drumul 22.

22 de ani pe ganduri…Urari, oameni dragi si oameni pe care nu i.am cunoscut niciodata, au fost cu un gand spre mine.Multumesc tuturor!!
 Iti multumesc tie Prieten Drag ca te.ai zbatut sa.mi furi toata ziua zambete…si ghici ce?!..Ai reusit! Esti un Om minunat, un Prieten si Frate pentru care n.am sa uit niciodata universului sa.i multumesc ca mi te.a scos in cale! Iti multumesc tie, Muzo pentru ca ai rupt tacerea si ti.am auzit glasul iar pentru o parte din zi te.am avut in universul meu din nou!! Multumesc IUBITELOR SUFLETULUI MEU, da, voi sunteti Surorile GATMAN )  pentru ca mi.ati fost alaturi mereu si mi.ati tinut sufletul Viu, chiar si.n zilele ploioase. Va IUBESC cu toata FIINTA mea!!!!!! Multumesc FRATE’MIU (sapcosule ) )ca te.ai macinat  sa contribui la fericirea mea…stai linisitit, e in regula, TE IUBESC indiferent de ce se intampla. Mi.ai fost calauza, imi esti frate, prieten, mana calda din multe nopti reci si chipul senin din diminetile incetosate. Multumesc ca EXISTI!! Si n.am sa uit niciodata sa multumesc MAMEI MELE pentru ca m.a binecuvantat si m.a facut omul ce astazi sunt. TE IUBESC, MAMA, acolo unde esti, sa ai grija de mine ca si pana acum.
 Va multumesc tuturor pentru ca mi.ati arata ca nu sunt uitata!
                               Inchei cu 22…si cu un zambet!

Melodia ce o ascult de cateva saptamani!

Melodia pentru toti ce azi mi.au colorat ziua! Va multumesc!

 

Nimic n.a retinut.o.

M.am ascuns intr.un colt al camerei.Mi.am aruncat papusa caci azi n.am chef sa ma joc cu ea, nici cu ursuletul ce.mi face din ochi sa revin in pat…Azi n.am chef sa ma joc cu nimeni decat cu gandurile…
   Azi m.au batut toate, vantul, ploaia, viata…si oamenii m.au batut. Azi am fost invinsa caci mi.am uitat scutul intr.o alta casa. Am vrut sa strig, sa tip, sa urlu dar….eram singura la o masa pe care zaceau pahare goale si scrumiere pline…Am vrut sa te strig, dar vocea mi.a murit in ploaie….
   Inima tace, sufletul simte…si din toate nu mai am decat cuvinte…muza imi e departe atat de departe ca nimic nu mi.o aduce….Cuvinte, fapte, toate inutile, muza mea e pierduta.n alta lume.
 

                                 In corabii imbatate, pe mari, departe
                                Lumina mea se pierde….
                                – Nu se va intoarce! …e gandul de noapte
                                – Adevarat! …inima confirma
                                - ….si chiar de e plecata….in noi, de noi…. straina….niciodata.

 

Am zis!

     Am zis asa….ca n.am sa pierd ce am , am sa lupt sa pot pastra…Categoric asa a fost, dar….exista acel ‘dar’ iar…unele lucruri se vor pierdute, eu ce fac atunci? Unii oameni se vor lasati, uitati…eu ce fac atunci? Mmmm….am presat, si am tot presat, mi.am batut capul si toate cele necesare pentru a putea salva ‘acele’ de la perzanie…Dar oare eu ma voi trezii vreodata?!… Ma intreb de nenumarate ori.De ce sa nu renunt acolo unde nu sunt dorita? De ce presez, de ce ma stresez? Oare de ce?… ‘ Iubeste.ti aproapele si fii aproape’  pai asta incerc sa fac, dar aproapele se tine departe si ma tine departe…Bun. Am inteles si asta…acolo unde nu se vrea e bine sa renunti.Am sa fac si asa, curand voi vorbii cu inima sa fie pe aceeasi linie cu ratiunea. Si daca nu va vrea , o voi obliga, daca nu reusesc nici asa o scot si o pun pe masa flamanzilor.
   Nu mai zic nimic decat atat….Azi nu te bag in seama….Azi nu mai bag nimic in seama, sunt doar Eu si restul. Rolul de ‘fraier’ il las altor personaje.
   Duminica frumoasa! 

 

Din gandurile lui…(Randuri la apus)

    Alerg dupa apus si.mi zic ca e ultimul…Ultimul pe care doar ochii mei il mangaie.Mint. Cu tine.n gand, o piesa pe repeat, o tigara intr.un colt de gura si.o poza ascunsa undeva intr.un colt de inima.Nu le vreau… mint din nou. Incep sa ma mint ca nu vreau sa te mai stiu, doar ca sa.mi odihnesc mintea pentru o clipa de somn.Ma mint ca nu te mai vreau, dar te caut oriunde cred ca ai putea fi, dar nu esti.Vreau sa privesc lucruri, oameni pe care tu.i privesti, dar nu.i cunosc, nu le stiu…Si atunci privesc cerul singurul loc unde ochii nostri se pot intalni.Aceeasi secunda, aceeasi zi, poate acelasi loc…ochii atintiti spre cer.Visezi si tu?…nici daca te rog?….nici macar sa.mi faci pe plac?…Naiv in lumea mea…asa.i ? Imatur, asa.i ?…Ai dreptate, muzo, dar copilului acesta ii este dor de tine…de glasul tau…de gandul tau…de sufletul tau cald…de acel ` Noapte buna ` uneori aruncat in graba. Ii e dor de tot…si de toate…
   Naiv…naiv…naiv! Si azi mi.am zis ca plec in goana dupa fericire, crezand ca o voi gasi, dar m.am mintit din nou. Fericirea mea esti tu…iar tu….undeva departe.

 

Mi.e dor de tine, Muza…

       Am ascuns ceasul doar ca sa uit de timp…sa uit ca a trecut atata timp…fara tine. Am imbratisat multe, am privit multe, dar nu erai tu. Ochii lor minteau, erau rautaciosi, iar inimile corupte…Te vroiam, pe tine, dar tu…nu erai.Vroaim sa aud doar vocea ta in zilele ploioase…sa vad doar trupul tau in zile insorite…sa adorm doar la pieptul tau, sa simt doar inima ta., dar tu nu erai de gasit.
   Acum te caut iar, nebuna eu in visele mele. Goala eu in ape adanci…Uitata de priviri straine, pierduta.n vremuri ce.au apus….. Muza, imi lipsesti nespus….dar nu pot sa fiu si Sus is Jos.

 

Imi lipsesti…

De la ultimul planset de copil
Imi lipsesti…
De la ultima strigare a ingerului imbracat in negru
Imi lipsesti…

Au trecut zile, au trecut nopti
Si inima mi.a trecut din porti in porti
Iar tu…te.ai dus undeva mai sus
Iar azi imi lipsesti… nespus…

Te.as striga, dar vocea mi s.a pierdut in tacere
Si cat ar vrea ochii sa te vada si bratele sa te stranga
Si cat as vrea sa te rup dintre stele…
Sa fac acest copil…sa nu mai planga.

In asta noapte cu aripile tale sa ma.nvelesti
Sa.mi tii capul pe piepu.ti la care am crescut,
Sa.mi canti si sa ma dojenesti,
Sa nu mai simt ca….imi lipsesti.